Eroare porcească

de Cristian Tudor Popescu

„Eroare!” „Eroare, ce, a cui?” „A mea” Aşa a răspuns Traian Bă­sescu în întâlnirea finală televizată din campania 2004, la întrebarea subsemnatului privind unul din cinci români homosexuali pe care îi număra dl. candidat Băsescu. De câte ori s-a aflat apoi în dificultate maximă, când n-a mai putut să prostească publicul în faţă, dl. Băsescu a folosit acest cuvânt: eroare. Haloul de sens al cuvântului eroare este unul tehnico-logic. Când se spune că cineva a comis o eroare te gândeşti la un căpitan de vas care a greşit azimutul, la un savant care a conceput un  model matematic ce conţine o eroare, la un pilot de curse care a manevrat eronat în curbă. Parcă vezi un ecran de calculator pe care apare ERROR. Gândul duce de asemenea la zicerea latină „Errare humanum est”, menită a stârni compasiune sub lozinca „Toţi greşim”. Eroare e vidat de conţinut moral, nu presupune rea-credinţă, induce ideea de hazard, de ceas rău.

Or, ce-a făcut dl. Băsescu în 2004, în toţi anii săi de mandat şi alaltăieri, când a afirmat căpromulgând legea majorării salariilor profesorilor cu 50% a comis o eroare, se numeşte înşelătorie, escrocherie, porcărie, potlogărie, ticăloşie. În nici un caz eroare. În 2004, dl. Băsescu a debitat bazaconia cu 20% homosexuali cu un scop precis: a obţine voturi şi de la această categorie umană. În campania din 2008,  promulgarea enormităţii 50% şi susţinerea ei la scenă deschisă, împreună cu PD-L şi PSD, viitoarele partide de guvernământ, a avut acelaşi scop: câştigarea de voturi, de astă dată ale oamenilor şcolii. Şi în 2004, şi în 2008, dl. Băsescu a câştigat alegerile pe bază de escrocherie ordinară, pe baza falsului şi uzului de fals.

Citeşte mai mult în Gândul